Mici curiozitati legate de calatoria cu avionul

Imi place să călătoresc însă nu pot spune cu mâna pe inimă că mă omor după zborul cu avionul. Totuși este o metodă comodă de a călători rapid și cu mult mai puține riscuri. Cel puțin așa spun statisticile și-mi place să cred că au dreptate (întotdeauna eu îmi rezerv loc în coada avionului și am o obsesie pentru partea dreaptă). Cei care călătoresc cu mine au parte de același tratament și de multe ori dau naștere la curiozități pentru că ei au obiceiul să stea în față sau la aripă și-i sperie zgomotul extra al turbinelor.

Am descoperit și un mic truc pentru a scăpa de zgomotul infernal al reactoarelor la decolare (căști + muzică ritmată + volum nerecomandat de către medicul ORL-ist). Pe zborurile de distanță scurtă nu mă mai complic să citesc ceva pentru că de multe ori nu am timp, însă pot observa diferite aspecte din jur care ma aduc în ipostaza de a-mi pune foarte des întrebarea „de ce?”.

Am sa încep cu un aspect pe care l-am observat de multe ori și asta înainte de decolare: persoana care are doar o revistă sau un ziar. Fără bagaj de mană. La doamne, exista însă doar poșeta. Nu înțeleg cum pot unii să călătorească în avion doar cu mâinile în buzunare. Cred că-mi scapă ceva pentru că m-am tot gândit și nu am ajuns la nicio concluzie. Dacă nu ar exista controlul antitero la îmbarcare as avea impresia că persoana respectiva vrea să facă altceva la bord odată ce a decolat avionul.

Tipa (nu contează vârsta) care este obsedată de modă. Din cauza căreia stai la control pană îți creste barbă. Pentru că 6 kg de zorzoane prinse pe mâini, talie, haine, glezne o fac să arate sexy și probabil de neclintit în cazul unei rafale de vânt. Genul de creatură care declanșează alarma porții iar și iar pentru că mai are pe undeva ceva metalic pe care a uitat să și-l demonteze.

Persoana care se descalță în avion. Care în timpul zborului merge la toaleta avionului fără a se încălța. Îmi stă pe limbă să le spun că, în acel compartiment, unele picături de lichid nu sunt apă. De fapt, suspectez că acolo, pe jos, nu este apă deloc.

Pasagerii care stau cu ochii pe indicatorul centurii de siguranță. Imediat ce acesta se stinge, îi vezi cum își desfac centura de siguranță. Pe bune? La câteva sute de kilometri pe ora? Înălțimea nu ar avea nicio legătură dar totuși…

Cei din fata ieșirii de siguranță care încearcă să-și rabateze scaunul. Și indignarea ce o afișează când însoțitorii de bord le explică motivele pentru care acele scaune nu pot fi rabatate.

Cei câțiva care sunt vizibil deranjați dacă un bebeluș începe să plângă și pare că nu se mai oprește. Serios? Este ceva surprinzător să plângă un bebeluș? S-a întâmplat vreodată ca un bebeluș să plângă?

Privirile indignate a unor pasageri de la clasa economy când văd cu ce sunt serviți pasagerii de la clasa I. Păi.. oamenii aceia au plătit o sumă mai mult decât generoasă pentru niște servicii în plus. Servicii care se reflecta și în mâncarea sau băutura ce le este servită.

Minunații pe care ii găsește deplasarea prin avion în momentul în care se servesc băuturile / mâncarea. Expresia de pe fata lor când constată că nu se pot strecura prin spațiul dintre căruciorul de pe culoar și laterala scaunului este …unică. Nu este la fel ca atunci când îți sugi burta să încapi într-o pereche de blugi pe care nu i-ai mai purtat de ceva timp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Poti folosi urmatoarele formatari HTML si atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Copyright © 2015 by Depresium. Powered by PixelRevolution.